Diversificam meniul de primăvară cu ştevia (rumex patientia), e o altă plantă decât stevia, folosită pe larg în culinărie. Stevia este un faimos îndulcitor natural, şi chiar dacă pe unele ambalaje este tradusă ca “ştevie”, stevia e o alta planta.
Stevia îşi are originea în America de sud, pe când ştevia este un produs originar din Austria, unde se cultivă în calitate de plantă culinară. În România, este foarte răspândită şi creşte pe marginea drumurilor, în păduri, sau păşuni. Primele frunze apar îndată după topirea zăpezii şi putem începe proceduri de detoxificare a organismului cu produse de sub picioarele noastre, fără a apela la tot felul de ingrediente ambalate frumos şi scumpe.
Frunzele fragede de ştevie se aseamănă la gust cu frunzele de măcriş, cu o aciditate ceva mai redusă, mai aproape de gustul spanacului. Ştevia se mai cheamă şi măcriş de grădină. Partea bună este exact abundenţa cu care creşte în condiţii bio, fără a fi afectată de tot felul de îngrăşăminte şi erbicide. Putem prepara diverse bucate, mineralizând şi vitaminizând corpul avid de energie după o iarnă epuizantă. Din substanţe folositoare organismului nostru se deosebesc: fosfor, potasiu, calciu, zinc, fier, vitaminele A, E, şi K, dar mai ales C, acid oxalic, acid tracic, proteine, fibre.
Frunzele de ştevie pot fi mâncate crude, în salate, în combinaţie cu urzici, care sunt şi ele primele verdeţuri de primăvară, ceapa, roşii, stropite cu ulei de măsline sau de floarea soarelui. Salatele pot fi gătite şi cu peşte, carne, fructe de mare, mămăligă rece tăiată cubuleţe, pâine prăjită şi mujdei, mazăre verde sau fasole fiartă. Sosul din ştevie poate fi folosit pentru garnisirea atât a peştelui cât şi a cărnii, dar poate fi folosit şi ca pastă pentru tartine.
Supele cu ştevia sunt foarte aromate şi se prepară atât tradiţional, din legume, adăugând ştevia în calitate de verdeaţă, dar pot fi preparate şi sub formă de piureuri, gustoase şi energizante.
Pot fi preparate şi omlete, sau plăcinte. La prepararea plăcintelor se adaugă ştevia, fie în brânza, sau în cartofi, dar poate fi folosită şi ca umplutură aparte, adăugând doar ou, sare şi piper.
Mâncare de urzici cu ştevie:
Se fierb urzicile în apă cu puţină sare vreo 5-10 minute, după care se strecoară. Ştevia se trece prin apă clocotită (nu e nevoie să fiarbă, deoarece e foarte fragedă) şi se strecoară, ca şi urzicile. Se călește în ulei o ceapă tăiată mărunt, în care se adaugă puţină făină, doar pentru a obţine gustul foarte plăcut al fainii prăjite. Făina se prăjeşte până începe să se aurească.
Acum se pune totul într-un bol, se adaugă puţină apă, sau zeama în care au fiert urzicile, un căţel de usturoi tocat, piper negru şi se mărunţeşte până se obţine o pastă. Această pastă se pune la foc şi se fierbe vreo 5 minute, amestecând, ca să nu se lipească de fundul cratiţei. O turnăm în farfurii şi garnisim cu ceapă prăjită în ulei, cu boia sau pastă de roşii. În acelaşi mod se prepară acelaşi tip de mâncare în mod separat din urzici, sau ştevie.
1 comentariu